Silviu Sergiu: „Grupul parlamentarilor independenţi, un proiect politic gândit ca un mijloc eficient de a şubrezi PSD şi PNL, riscă să se întoarcă împotriva PDL”.

Pe zi ce trece, grupul condus de ministrul apărării, Gabriel Oprea, devine o problemă din ce în ce mai mare pentru democrat-liberali. În consecinţă, PDL-iştii au gândit o strategie, despre care „Evenimentul zilei” a scris pe larg, strategie menită a mai tăia elanul independenţilor.

O primă componentă a acestui plan este deja vizibilă. Ultimii parlamentari care au plecat din opoziţie pentru a ajunge la putere, pe uşa din dos, au evitat să facă un popas în grupul independenţilor, ceea ce înseamnă că oferta PDL a fost una directă. Este cazul lui Viorel Balcan (ex-PSD) şi Ioan Timiş ( ex-PNL).

Un al doilea punct al strategiei vizează atragerea în PDL a liberalilor plecaţi deja din PNL şi aciuaţi în „gruparea Oprea”. Argument ipocrit al acestor transferuri va fi apropierea doctrinară. Democrat-liberalii preferă astfel acuzaţiile că încurajează traseismul politic, pe care-l înfierau odinioară, decât să se trezească pe cap cu un grup al independenţilor supraponderal, flămând după privilegii substanţiale.

Care sunt însă principalele pericole pentru PDL în situaţia creşterii numărului de independenţi din parlament? De ce sunt democrat-liberalii interesaţi de o absorbţie a unora dintre ei? Două întrebări care merită un răspuns.

În emisiunea „Evenimentele zilei” de la B1 TV, deputatul Eugen Nicolicea (ex-PSD) dădea asigurări că independenţii nu vor solicita funcţii în plus, faţă de cele deja negociate cu PDL. Prin racolarea de noi membri, cererea de funcţii, sau alte privilegii, va creşte exponenţial, iar presiunea de pe umerii lui Gabriel Oprea, principalul canal de comunicare cu partidul de guvernământ, va fi din ce în ce mai mare.

Teama liderilor PDL că va trebui să împartă cu inde pendenţii accesul la resursele statului- şi aşa diminuate de criza economică - se va accentua. Şi aşa „grupul Oprea” este un proiect costisitor. Pentru a sprijini guvernul, parlamentarii plecaţi din PSD şi PNL vor primi fonduri pentru colegiile lor uninominale.

Banii vor fi folosiţi pentru construcţia de poduri, biserici, drumuri, şcoli sau derularea altor proiecte în folosul comunitaţilor din colegiile lor. Ei speră astfel să câştige un nou mandat în 2012. Cu cât numărul independenţilor va fi mai mare, cu atât nota de plată plătită de guvern va fi mai consistentă.

Dacă tot investeşte atât, PDL are tot interesul să-i aducă sub sigla sa, pentru a contabiliza direct voturile lor. Este mai sigur să atragi voturi pentru partidul tău, decât să-i ajuţi pe alţii să rupă de la PSD. În plus, dacă independenţii vor fi aduşi sub umbrela democrat-liberală, va fi mai ieftin să se obţină voturi de pe urma lor, ei urmând a fi susţinuţi datorită brandului PDL, nu doar a banilor investiţi în comunităţi.

Pe termen mediu, Uniunea pentru Progres, partidul de stânga care urmează să apară, riscă să devină o investiţie nesustenabilă pentru guvern. Nevoia de resurse a noii formaţiuni pentru a aduna procente semnificative la alegeri, şi a crea astfel probleme reale PSD, va fi din ce în ce mai mare.

Nu în ultimul rând, grupul independenţilor perturbă şi ecuaţia de putere din interiorul PDL. Relaţia strânsă între Gabriel Oprea şi Elena Udrea îi consolidează acesteia poziţia în partid. Pe Udrea o ajută şi faptul că banii pentru colegiile independenţilor vin prin programe de dezvoltare regională derulate de ministerul său.

Influenţa ei asupra „grupării Oprea” este o armă eficientă în permanenta luptă pentru putere în partid cu gruparea Blaga- Videanu-Berceanu. Din aceste amotive, tripleta de la vârful PDL este direct interesată să-i aducă pe independenţi, sau măcar pe o parte dintre aceştia, sub autoritatea directă a lui Vasile Blaga, secretarul general al democrat- liberalilor.

de Silviu Sergiu