Avem o criză economică la care Guvernul se uită în continuare ca la poarta nouă, avem proteste sindicale ce ameninţă să paralizeze activitatea economică şi administrativă a ţării şi mai avem câteva tunuri care se pregătesc în spatele uşilor capitonate ale ministerelor PDL.

Reforma Constituţiei a devenit un fel de haină de vreme rea pe care Traian Băsescu o îmbracă de fiecare dată când vremurile politice îi sunt potrivnice. Avem o criză economică la care Guvernul se uită în continuare ca la poarta nouă, avem proteste sindicale ce ameninţă să paralizeze activitatea economică şi administrativă a ţării şi mai avem câteva tunuri care se pregătesc în spatele uşilor capitonate ale ministerelor PDL. Şi ce face Traian Băsescu? Vine cu vreo soluţie la problemele majore ale momentului? Nicidecum! În schimb, scoate din dulap tema modificării Constituţiei şi o agită pe deasupra partidelor politice.  

Însă nu demersul preşedintelui – previzibil de altfel – mă îngrijorează, ci modul în care partidele, şi mai ales PSD, au ales să se poziţioneze. Am spus, inclusiv în discursul pe care l-am rostit în faţa Consiliului Naţional, că ideea de a susţine o republică parlamentară este riscantă şi îmi menţin punctul de vedere.  

Văd că  Victor Ponta a renunţat la ideea republicii parlamentare şi a îmbrăţişat opţiunea, mult mai firească, a republicii semiprezidenţiale. Salut această schimbare de optică, dar nu pot să nu remarc inconsecvenţa taxată deja de adversarii noştri.  

Nu ştiu care au fost argumentele pentru care PSD a anunţat săptămâna trecută că susţine republica parlamentară. Ştiu în schimb care este opinia românilor, inclusiv a votanţilor PSD. Oamenii vor să-şi aleagă singuri preşedintele şi nu cred că era vreun dubiu cu privire la acest aspect. Şi atunci, de ce ne-am grăbim să anunţăm susţinerea pentru o republică parlamentară? Dacă am făcut acest lucru doar pentru a fi contra lui Traian Băsescu, cred că ne-am asumat un risc destul de ridicat. L-am crezut şi îl cred în continuare pe Victor Ponta atunci când spune că el personal nu are o obsesie faţă de actualul Preşedinte. Dar nu-mi pot refuza o întrebare. Este oare altcineva în conducerea PSD care suferă de această obsesie? Eu sper că nu. Pentru că, dacă ar fi aşa, riscăm să pierdem timp preţios muşcând toate momelile pe care Traian Băsescu ni le aruncă în mod sistematic.

Un alt semn de întrebare mi-l ridică şi modul în care PSD se raportează la rezultatele referendumului din 2009. Că referendumul a fost convocat în scop electoral de către Traian Băsescu, este deasupra oricărei îndoieli. Însă, la fel de clară este şi opţiunea pe care românii au făcut-o la referendum. Într-o majoritate covârşitoare, electoratul – inclusiv electoratul PSD – s-a pronunţat pentru parlament unicameral şi pentru reducerea numărului de parlamentari. Iar ce este cel mai important, referendumul a fost validat. Din acest motiv, este absolut necesar ca PSD să vină cu un proiect propriu amplu, serios şi integrat. Avem obligaţia să venim cu un proiect alternativ, cu o viziune de stânga, pentru că asta aşteaptă susţinătorii noştri. Nu trebuie să ne raportăm la această temă extrem de complexă doar prin prisma poziţiilor pe care le adoptă Traian Băsescu.  

Modificarea Constituţiei este o temă mult prea importantă  pentru a fi transformată într-o expresie a adversităţii faţă de Traian Băsescu. PSD trebuie să arăte foarte clar care sunt virtuţile sistemului bicameral şi de ce este mai bun decât cel unicameral, trebuie să argumenteze de ce este nevoie de o clarificare a raportului dintre puterile statului şi care sunt principalele ameninţări la adresa sistemului democratic din România. Oamenii aşteaptă de la PSD o alternativă serioasă. Miza momentului pentru PSD este să treacă peste orgoliile de suprafaţă şi să genereze cu adevărat un proiect alternativ.    

Este evident că  PSD trebuie să prezinte un proiect propriu de modificare a Constituţiei. Însă ceea ce am cerut în mod constant a fost să nu ne pripim şi să nu venim cu soluţii scoase din pălărie. Un partid mare ca PSD nu are voie să prezinte un proiect fără a avea o analiză temeinică în spate şi fără a avea măcar o minimă rundă de consultări cu partenerii săi şi cu propriul electorat. Sunt subiecte pe care riscăm să le pierdem din vedere dacă ne vom concentra exclusiv asupra temelor puse pe masă de Traian Băsescu. De exemplu, poate că ar trebui să acordăm o mai mare atenţie problemei reorganizării teritoriale, în condiţiile în care actuala formulă de împărţire în judeţe este anacronică. Văd că radicalii maghiari au luat iniţiativa şi prezintă obsesiv – aşa cum se vede şi în aceste zile – un punct de vedere ce ar trebui să ne îngrijoreze şi să genereze reacţii politice şi instituţionale mai bine articulate. PSD ar trebui să iasă cu un punct de vedere coerent pe subiectul reorganizării administrative şi să vină cu o contra-pondere la pretenţiile inacceptabile ale unor politicieni maghiari.

Revenind la subiectele importante legate de revizuirea Constituţiei, consider că ar trebui să optimizăm mecanismele instituţionale pentru CSM, pentru Curtea Constituţională şi chiar pentru Avocatul Poporului. Nu în ultimul rând, să ne concentrăm şi asupra problemei imunităţilor atât pentru preşedinte cât şi pentru parlamentari. Alte subiecte importante sunt limitarea posibilităţii Guvernului de a legifera prin intermediul ordonanţelor sau clarificarea şi dezvoltarea referendumului ca mecanism de exercitare a suveranităţii poporului. Iată doar câteva dintre problemele cu adevărat importante pe care PSD ar trebui să le aducă în discuţie, mai ales dacă nu doreşte să intre cu capul înainte în capcana întinsă de Traian Băsescu.  

Oricum, ceea ce este cel mai important este să nu uităm nicio clipă care sunt preocupările majore ale momentului. Suntem siguri că sindicaliştii, care în această săptămână ies în stradă, vor să audă de la PSD opinii cu privire la modificarea Constituţiei? Sau pensionarii, care îşi văd drepturile ameninţate, vor să afle dacă republica parlamentară este superioară celei semiprezidenţiale? Mă îndoiesc. PSD are datoria să revină cu încăpăţânare la agenda cetăţeanului. Problemele oamenilor sunt dezastrul din economie, lipsa locurilor de muncă, decimarea pensionarilor, nedreptăţile pe care le face actualul Guvern. Acestea trebuie să fie temele noastre şi fundamentul unui discurs de stânga energic şi convingător.  

PS: În mod ciudat, preşedintele Traian Băsescu a sugerat faptul că Parlamentul blochează proiectul Nabucco, rugând partidele să „grăbească ratificarea acordului pentru proiectul Nabucco”. Fie preşedintele nu este informat, ceea ce este foarte grav, fie continuă cu bună-ştiinţă o campanie împotriva Parlamentului României, ceea ce este la fel de grav. Pentru a corecta informarea preşedintelui României, ţin să precizez faptul că acordul pentru Proiectul Nabucco a fost ratificat de Senat, camera decizională în această situaţie, în cursul săptămânii trecute. În acest moment se aşteaptă expirarea termenului pentru depunerea contestaţiilor la Curtea Constituţională, iar ulterior acordul va fi trimis Preşedintelui României pentru promulgare. Deci, unde este blocajul?