În această seară începe la Bruxelles un summit crucial pentru viitorul Uniunii Europene. Reprezentanţii statelor comunitare se întâlnesc să-l desemneze pe primul preşedinte al Uniunii Europene, dar şi pe cel dintâi şef al diplomaţiei europene. Cele două noi funcţii au fost create prin Tratatul de la Lisabon, care va intra în vigoare de la 1 decembrie. Pe ultima sută de metri, înainte de summit, s-au accelerat manevrele de culise.
Desemnarea preşedintelui Uniunii Europene şi a şefului diplomaţiei comunitare se anunţă dificilă, din moment ce negocierile din ultimele zile nu au avut nicio finalitate.În principiu, primul preşedinte stabil al Consiliului European ar trebui să fie o personalitate a dreptei europene, care domină în acest moment eşichierul politic. Iar postul de Înalt Reprezentant pentru Afaceri Externe ar urma să revină stângii.
Premierul belgian, Herman Van Rompuy, este favorit pentru preşedinţia Uniunii Europene. În cursă mai sunt însă şi omologii lui din Luxemburg şi Olanda, Jean-Claude Juncker şi Jan Peter Balkenende. Londra se zbate să-l impună pe fostul premier Tony Blair, chiar dacă şansele lui de a obţine postul sunt aproape nule.Confuzia este şi mai mare în privinţa Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe, care va deveni automat şi vicepreşedintele Comisiei Europene, deci unul dintre cele mai importante personaje din noua Europă.
Ministrul britanic de Externe, David Miliband, considerat multă vreme favorit, şi-a retras candidatura. Numele lui este însă în continuare vehiculat pentru acest post,deşi i-a cedat locul italianului Massimo D'Alema, contestat însă de mai multe ţări din fostul bloc sovietic. Postul de şef al diplomaţiei europene este râvnit şi de Spania, care l-a propus pe ministrul său de externe, Miguel Angel Moratinos.
10:16
Dreapta autentica si retorica dreptei de impostura
