Preşedinţia relansează tema „discreditării statului” prin presă, invocând dovezi de la „instituţii ale statului”, pe care le păstrează însă pentru a le scoate „la momentul oportun”. După o săptămână de tăcere, preşedintele Traian Băsescu a răspuns ieri cu ameninţări de revanşă publică în scandalul „muniţie transportată ilegal”, legat în presă de numele fratelui său, Mircea Băsescu. Avertismentul, transmis printr-un şir de „precizări” ale preşedinţiei, îi vizează pe mai vechii săi adversari declaraţi - mogulii de presă şi „asociaţii” lor - acuzaţi indirect că „desfăşoară o campanie de discreditare sistematică a unor instituţii ale statului” în interesul „unor politicieni”.

Atacul la adresa preşedintelui este astfel asimilat unuia îndreptat împotriva statului, dar dovezile aşa-zisei conspiraţii puse la cale de moguli şi „asociaţi” rămân la stadiul de promisiune a lui Băsescu pentru „momentul oportun”, încă neprecizat.

Termenul revanşei: „momentul oportun”

Aşa-numitele „precizări pe tema speculaţiilor privind transporturi ilegale de armament şi legături cu organizaţii teroriste” venite ieri de la Cotroceni nu fac nicio referire directă la nume sau firme.
 
Împachetată instituţional, reacţia preşedintelui la scandalul iscat în jurul fratelui său nu vine să aducă lămuriri pentru opinia publică, ci doar avertismentul revanşei faţă de adversari, de numiţi generic „unii politicieni şi persoane asociate acestora”.
 
În răfuiala cu aceştia, preşedinţia invocă dovezi provenite din in formările primite de la „instituţiile statului”. În încercarea de a afla care sunt aceste structuri, EVZ nu a primit ieri niciun răspuns de la purtătorul de cuvânt Valeriu Turcan.

Singura menţiune din comunicat referitoare la acealaşi „instituţii ale statului” este asigurarea că „au ca pacitatea de a gestiona problemele care ţin de siguranţa naţională”. „Preşedintele a fost informat de instituţiile statului cu privire la speculaţiile fără legătură cu realitatea lansate în aceste zile. Preşedintele va explica la momentul oportun ce se află în spatele manipulării politico-mediatice care vizează discreditarea statului”, se arată în comunicat.

Contraatac Geoană - Antonescu

„Adevărul este complet opus. Cei care se implică în astfel de operaţiuni ştirbesc prestigiul statului român”, l-a contrazis Mircea Geoană pe Băsescu. La rândul său, candidatul PNL, Crin Antonescu, a ţinut să „remarce” trei aspecte: „Unu: preşedintele nu spune ceva ce aşteptăm probabil toţi să auzim, că nu este adevărat ce spune Sorin Roşca Stănescu. Doi: face o confuzie, cred, între persoana Domniei Sale şi statul român. Trei: se referă la nişte politicieni, nu ştiu pe cine are în vedere”.
 
„Discreditarea statului”, acuzaţia preferată

Tema „discreditării statului” a fost în ultimele luni favorita lui Băsescu în momente-cheie în care a fost atacat, personal sau prin apropiaţi. De fiecare dată, şeful statului a arătat spre „moguli”, acuzându-i că iubesc „un stat decredibilizat” ca „să pescuiască din nou”. „Le e foame”, spunea Băsescu pe 11 martie la Radio România Actualităţi, nemulţumit de cum au reflectat Realitatea şi Intact furtul de arme de la Ciorogârla.

Lansarea temei „discreditării statului” a avut însă loc pe 11 februarie, la depunerea jurământului ministrului de interne, Dan Nica, la Cotroceni, după scandalul şefiei „Doi ş’un sfert”.

SEMNE DE ÎNTREBARE
 
Scenariile „Naşului” în blogosferă

Jurnalistul Sorin Roşca Stănescu, cunoscut în presă cu porecla „Naşul”, l-a acuzat, la începutul acestei săptămâni, într-o însemnare pe blogul personal, pe Mircea Băsescu că ar fi participat la o operaţiune de trafic de explozibil.

Potrivit acestuia, fratele preşedintelui ar fi coordonat descărcarea a cinci vapoare cu explozibil, sosite la Constanţa din Thailanda. Destinaţia încărcăturii ar fi fost UM Băbeni, unde în loc să fie distrusă a fost a fost reambalată şi exportată prin firma SC Romagro Cereal.

Roşca Stănescu arată că Interpol Belgia a cerut, la începutul acestui an, autorităţilor din România informaţii despre libanezul Bakri Imad Abdul Reda, asociat al SC Romagro, suspectat de finanţarea mişcării Hezbollah şi de aprovizionarea cu arme a organizaţiei teroriste UNITA din Angola.

Jurnalistul a mai susţinut că în spatele scandalului „Puiu Popoviciu” stă de fapt dorinţa preşedintelui Traian Băsescu de a-şi proteja fratele prin decapitarea şefului Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), Cornel Şerban. Motivul: la nivelul DGIPI se constituise deja un dosar pe operaţiunea în care ar fi fost implicat şi Mircea Băsescu, dosar care ar fi ajuns ulterior la Parchetul General.

Mai mult, directorul executiv al Romagro, Corneliu Purcărea, a susţinut că fratele lui Traian Băsescu ar fi asigurat utilajele necesare descărcării vapoarelor sosite din Thailanda.

În replică, într-un interviu, Mircea Băsescu spune că doar i-a recomandat lui Purcărea un operator portuar, în cazul de faţă APM Terminal, care se ocupă cu descărcarea.

Afirmaţiile lui Roşca Stănescu referitoare la cazul „DGIPI - Popoviciu” nu au nicio susţinere. Curtea de Apel Bucureşti a reţinut prin hotărârea din 25 martie 2009 că există indicii în legătură cu presiunile pe care le-a făcut Cornel Şerban alături de ofiţerul DGA Petru Pitcovici asupra ofiţerului de poliţie judiciară a DNA Ion Motoc pentru a soluţiona favorabil dosarul omului de afaceri Puiu Popoviciu.

Eliberarea lor de atunci a fost motivată de judecători prin faptul că cei doi nu ar prezenta pericol social. Puiu Popoviciu este asociat în Clubul Vinului şi apropiat al ex-premierului Tăriceanu şi al magnatului Dinu Patriciu - cei doi liberali de frunte fiind prieteni tradiţionali şi parteneri de bussines cu Sorin Roşca Stănescu.